S-ar putea să fi auzit că doi fulgi de zăpadă nu sunt identici. Acest lucru nu este în totalitate adevărat, deși e puțin probabil să găsești doi fulgi identici.
Oamenii de știință au estimat că șansele ca doi fulgi de zăpadă să fie identici sunt de aproximativ 1 din 1 milion de trilioane (un 1 urmat de 18 zerouri) și probabil există 1 trilion de trilioane de trilioane (1 urmat de 36 de zerouri) de tipuri de fulgi diferiți.
Un fulg de zăpadă are trei ingrediente de bază: cristale de gheață, vapori de apă și praf. Cristalele de gheață se formează pe măsură ce vaporii de apă îngheață pe un praf microscopic.
Particulele de praf pot proveni din multe locuri, incluzând polenul de flori, cenușa vulcanică și chiar corpurile celeste, cum ar fi meteorii.
Zăpada se formează în nori foarte reci, care conțin picături de apă și cristale de gheață. Pe măsură ce picăturile de apă se atașează de cristale de gheață, acestea îngheață, creând un cristal mai mare. În orice cristal, moleculele se aliniază într-o anumită formă, dar în cristalele de gheață, moleculele de apă se aliniază și formează o formă cu șase fețe numită hexagon. Acesta este motivul pentru care toți fulgii de zăpadă au șase colțuri.
Un fulg de zăpadă este construit din apă, moleculă cu moleculă. O moleculă de apă conține un atom de oxigen în centru și doi de hidrogen în lateral, precum în imaginea alăturată. Unghiul dintre cele două brațe ale moleculei este de 104,5 grade, calculat pentru prima dată în anul 1930 prin tehnicile de difracție cu raze X.
Atomul de oxigen are o atracție deosebit de puternică față de norii electronilor celor doi atomi de hidrogen.
Aceasta lasă cele două capete de hidrogen încărcate pozitiv, iar centrul „V” încărcat negativ. Forțele puternice dintre părțile încărcate negativ și cele încărcate pozitiv le determină să se unească într-un model tridimensional, simetric, cu șase laturi. Fiecare moleculă de apă care alcătuiește fulgii de zăpadă reflectă acest model până când în cele din urmă putem observa forma macroscopică cu șase fețe.
Temperatura norilor determină forma unui cristal de gheață iar cantitatea de umiditate din nor determină dimensiunea cristalului de gheață. Mai multă umiditate (mai multe molecule de apă) va crea un cristal mai mare. Atunci când mai multe cristale de gheață se lipesc, ele formează un fulg de zăpadă.
Pe măsură ce fulgii de zăpadă se mișcă prin aer, fiecare fulg cade și trece prin nori cu diferite temperaturi și niveluri de umiditate diferite, făcând ca fiecare fulg de zăpadă să fie unic. Chiar dacă doi fulgi se formează în același nor, aceștia vor urma căi ușor diferite până vor ajunge pe Pământ – și astfel se confruntă cu condiții atmosferice ușor diferite de-a lungul drumului. Prin urmare, deplasarea lor spre sol va afecta forma și mărimea lor, dându-le o identitate proprie.
Foto: Alexey Kljatov