Oare specia umana se va desparti in mai multe specii? Raspunsul pare a fi negativ, deoarece omul a ocupat toate nisele ecologice posibile, din Antarctica pana la tropice si in plus, nu exista izolare geografica intre populatiile umane. Populatiile umane, oriunde s-au dezvoltat ele in ultimii 100 000 de ani, s-au imperecheat imediat cu alte populatii o data ce contactul a fost restabilit. Insa asta nu inseamna ca evolutia a incetat.
Dar cum vor arata oamenii in viitor? Stim cum am aratat in trecut, observam cum aratam astazi, dar tot ce putem face este sa ne imaginam… Din punct de vedere fizic, tehnologia si stiinta vor schimba cursul evolutiei. Cel putin logica “brutala” a selectiei naturale nu-si mai are locul in societatea moderna. Oamenii bolnavi sunt tratati in spitale, iar boli ce erau incurabile in trecut, astazi se pot vindeca, si indivizii isi pot transmite genele mai departe.
Unde ne duce evolutia?
Oare descendentii nostrii vor calatori prin spatiu neschimbati, aratand la fel ca noi, precum oamenii de pe Enterprise? Vor purta exoschelete, pentru a-si imbunatati performantele fizice? Sau isi vor “digitaliza” constiinta pentru a deveni nemuritori?
Teoria 1: Evolutia umana s-a oprit
Daca noi am evoluat, e normal sa ne imaginam ca vom continua sa evoluam si de aici inainte. Antropologistul Ian Tattersall de la muzeul de istorie naturala din New York nu afirma aceasta regula.
“Inovatiile genetice au aparut la populatii izolate, restranse. De exemplu, cintezelele din Galapagos au evoluat datorita unui habitat diferit, pe o insula izolata din Pacific”.
Cand Charles Darwin a vizitat Insulele Galapagos, a observat prezenta mai multor specii de cinteza care aratau foarte asemanator cu exceptia ciocului. Unele aveau ciocuri adanci si late, altele lungi si ascutite, ori subtiri si ascutite, reflectand diferente in dieta. Darwin a speculat ca toate cintezele au un stramos comun si ca au imigrat in insule. Rude apropiate ale cintezelor din Galapagos se intalnesc pe teritoriul Americii de Sud, si cazul cintezelor lui Darwin a devenit mai tarziu exemplul clasic despre cum selectia naturala a condus la evolutia dintr-o specie veche comuna a unor varietati de forme adaptate la diferite nise ecologice. Aceasta idee a fost numita ”radiatie adaptiva” si de atunci a fost sustinuta de date care arata ca pana si cele mai mici diferente in adancimea, latimea ori lungimea ciocului pot avea consecinte majore pentru capacitatea generala a pasarilor de a da urmasi viabili.
Pentru a afla ce mecanism genetic este responsabil pentru schimbarile în forma ciocului, Arhat Abzhanov de la Universitatea din Harvard si colegii sai au examinat numeroase gene care sunt activate in ciocul in dezvoltare al puilor de cinteza; studiul lor a fost publicat în 2006. Cercetatorii au descoperit ca diferentele în forma coincid cu nivele diferite de activitate ale genei ce produce calmodulinul, o molecula implicata în transmiterea de informatii folosind calciul, cu rol vital in multe aspecte ale dezvoltarii si metabolismului. Calmodulinul este secretat în cantitate mai mare in ciocurile lungi si ascutite ale cintezelor de cactus decât în ciocurile mai robuste ale altor specii.
Amplificarea artificiala a secretiei de calmodulin in tesuturile embrionice care dau nastere ciocului a determinat alungirea ciocului superior, asemanator cu ce se observa la cintezele de cactus. Rezultatele arata ca cel putin unele dintre variatiile de forma ale ciocului la cintezele lui Darwin sunt probabil legate de modificari ale activitatii calmodulinului, ceea ce la modul mai general, implica calmodulinul în dezvoltarea structurilor scheletului craniofacial.
Daca populatiile nu sunt izolate, incrucisarea ar permite ca mutatiile sa se stabileasca baza genetica a indivizilor – si aici ne aflam noi astazi.
Steve Jones, un profesor de genetica de la Universitatea din Londra, a adus in atentie un scenariu similar. Steve a spus ca “Masinaria lui Darwin si-a pierdut puterea”. Selectia naturala, supravietuirea celui mai adaptat, este depasita atunci cand vine vorba de oameni. Datorita medicinei, chiar si cei mai neadaptati, slabi, bolnavi, pot supravietui si isi pot transmite mai departe genele.
In 1859, atunci cand Charles Darwin a publicat cartea “Originea speciilor” jumatate din copiii britanici supravietuiau pana la varsta de 21 de ani. Astazi, procentul este de 99%.
Teoria 2: Specia umana va continua sa evolueze
Alti cercetatori gasesc multe dovezi care sustin ca evolutia umana este departe de a se incheia.
O echipa condusa de biologistul Stephen Stearns de la Universitatea Yale a descoperit ca, datorita caracteristicilor perioadei ovulatorii, femeile mai scunde si mai plinute au mai multi copii. Aceste trasaturi fizice sunt transmise catre urmasi.
Geoffrey Miller de la Universitatea din New Mexico, crede ca evolutia Darwiniana este intr-o continua accelerare. El a subliniat selectia sexuala prin alegerea partenerului ca fiind unul din factorii cheie. Cu cat tehnologia devine mai avansata, cu atat inteligenta unui individ devine mai esentiala in succesul sau pe plan economic si social. Inteligenta duce la castiguri mai mari, un statut social mai mare si implicit, o “atractie sexuala” mai mare.
In viitor aceasta selectie “artificiala” datorita tehnologiei va putea accentua aceste schimbari. Miller crede ca alaturi de aceasta selectie artificiala, cea biologica va continua sa joace un rol important.
Teoria 3: O noua era a evolutiei – Era colonizarii spatiale
Desi unele populatii au trait izolate chiar si pentru 20 – 30.000 de ani precum cele din Papua Noua Guinee, nu s-a produs o speciatie. Dar ce s-ar putea intampla, daca intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat, am putea coloniza alte planete? Mediul diferit ar putea modifica oamenii intr-un mod mult mai rapid, iar pe o perioada lunga de timp, toate modificarile genetice acumulate ar putea duce la speciatie.
![]( "transumanism")
Teoria 4: Specia umana va atinge imortalitatea
Filozofia denumita transumanism spune ca oamenii vor depasi limitarile biologice prin tehnologie. In esenta, evolutia “de moda veche” a lui Darwin va fi inlocuita: viitorul ar putea fi selectia non-naturala.
Nick Bostrom, directorul institutului “Future of Humanity” de la Universitatea din Oxford, a spus ca selectia Darwiniana “se petrece pe o scara a timpului foarte lunga, relativ cu alte schimbari precum clonarea, modificarea genetica, robotica, inteligenta artificiala si nanotehnologia”.
Transumanismul indica o multitudine de posibilitati, de la super-soldati sau atleti cu performante supra-umane, pana la fiinte nemuritoare.
Viziunea transumanista, influentata de lucrarile science fiction, a atras multi sustinatori dar a primit si numeroase critici. Francis Fukuyama este unul dintre ei, afirmand ca este cea mai periculoasa idee care a fost imaginata vreodata, in timp ce Ronald Bailey vede transumanismul ca fiind cea mai curajoasa aspiratie idealistica a umanitatii.
Bibliografie:
http://www.evolutionism.ro/invata/15-15-pietre-pretioase-evolutioniste.html?start=12
http://en.wikipedia.org/wiki/The_Singularity_Is_Near
http://en.wikipedia.org/wiki/Transhumanism
Vezi aici toate articolele din aceasta serie:
http://www.descopera.org/de-la-eucariote-la-omul-bionic/